Deficitul bugetar și provocările politice
Piețele financiare ar putea ceda răbdarea în fața deficitului fiscal crescut al României, avertizează Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal. Acesta subliniază că planul pe șapte ani pentru reducerea deficitului ar putea părea lent pentru investitori.
Contextul alegerilor prezidențiale și parlamentare din noiembrie și decembrie a generat cheltuieli suplimentare, prognozând o creștere a deficitului bugetar românesc la 8% din PIB în 2024. La sfârșitul lunii trecute, România a trimis la Bruxelles planul său de reducere a deficitului sub pragul UE de 3% din PIB, iar agențiile de evaluare financiară se așteaptă la majorări de taxe.
„Nu este o misiune imposibilă, dar va fi extrem de dificilă”, a declarat Dăianu la o conferință în Budapesta. El a adăugat că perioada de șapte ani este rezonabilă, dar nu există garanții privind răbdarea piețelor financiare. „Dacă nu suntem prudenți, vom fi împinși de piețele financiare. Greșelile mari vor fi pedepsite”, a subliniat oficialul.
România nu a prezentat încă bugetul pe 2025, iar analizele indică o complexitate în formarea noului guvern, influențată de rezultatele alegerilor recente. Un critic al NATO, susținător al Rusiei, va concura împotriva liderului opoziției de centru-dreapta în turul din 8 decembrie, în timp ce liderii partidelor aflate la guvernare au fost eliminați.
Această situație a determinat o creștere a randamentului obligațiunilor românești pe zece ani, atingând cel mai ridicat nivel din ultimele 19 luni. Dăianu a afirmat că datoria publică a României, care este de 50% din PIB, rămâne „gestionabilă”, iar apartenența la UE, împreună cu fondurile de coeziune, contribuie la stabilitatea economică.
De asemenea, România, având unele dintre cele mai mici impozite din Europa, ar putea considera majorarea veniturilor pentru sprijinirea bugetului, deși Dăianu nu a specificat dacă aceasta se va traduce în impozite mai mari sau în îmbunătățirea colectării.
Comisia Europeană estimează că deficitul bugetar al României va ajunge aproape de 8% din PIB în următorii doi ani, dacă politicile nu se schimbă, în contextul reformelor pensiilor și al dobânzilor ridicate. CE a menționat că măsurile de reducere a deficitului propuse de România nu sunt suficient detaliate pentru a fi luate în considerare.
Dăianu a remarcat că măsurile corecte implementate în bugetul pe 2025 ar putea reduce semnificativ deficitul. Economiștii de la Goldman Sachs subliniază că reacția împotriva partidelor tradiționale la alegerile prezidențiale ar putea complica eforturile de controlare a deficitului, avertizând că principalul risc politic nu este incertitudinea guvernamentală, ci capacitatea noii administrații de a gestiona provocările fiscale crescânde.