Impactul muncii în ture asupra sănătății angajaților
Un studiu recent realizat de Centrul de Formare Profesională APSAP arată că 40% dintre angajații români care lucrează în ture se confruntă frecvent cu epuizarea. Această stare afectează grav sănătatea și bunăstarea lor, în special în contextul în care aproape două treimi dintre cei care locuiesc cu alte persoane se simt constant obosiți.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a recunoscut burnout-ul ca un fenomen asociat muncii încă din 2019. În Olanda, angajații diagnosticați cu epuizare fizică pot beneficia de concediu medical de până la 104 săptămâni, primind 77% din salariu. În România, însă, burnout-ul nu este încă considerat o boală, deși în prezent se discută în Senat despre posibilitatea acordării de concediu medical pentru această afecțiune.
Studiul evidențiază că femeile resimt epuizarea la locul de muncă mai des decât bărbații, cu un procent de 33,16% față de 20,75%. Dificultățile de a menține un program de somn regulat și lipsa odihnei sunt principalele cauze pentru care angajații din ture se simt epuizați. Comparativ, doar 25,59% dintre angajații cu un program flexibil se confruntă cu aceeași intensitate a epuizării.
Persoanele care efectuează activități repetitive, fără stimulare sau noutate, sunt cele mai afectate, 42,79% dintre acestea raportând frecvent stări de epuizare. În contrast, doar 18,17% dintre cei care lucrează în domenii creative simt o epuizare similară.
Cercetarea arată, de asemenea, că aproape 65,49% dintre persoanele care împărtășesc locuința cu alte persoane se simt aproape întotdeauna epuizate, în comparație cu doar 29,44% dintre cei care locuiesc singuri. De asemenea, patru din zece angajați care nu participă la activități recreative se confruntă frecvent cu epuizarea, comparativ cu doar 24,74% dintre cei care se implică în astfel de activități.
Experții subliniază necesitatea urgentă de a implementa strategii de management al stresului și de a oferi suport angajaților. Printre recomandările incluse în studiu se numără introducerea unor programe de asistență psihologică, flexibilitatea programului de lucru și crearea unor spații de relaxare la locul de muncă. Fără intervenții adecvate, burnout-ul are potențialul de a reduce productivitatea și de a cauza probleme de sănătate pe termen lung.
Burnout-ul ocupațional afectează profund gândirea și emoțiile angajaților, influențând negativ performanța și motivația. Aceasta poate duce la probleme grave de sănătate, inclusiv afecțiuni cardiovasculare, scăderea imunității și riscuri crescute de depresie. Studiul APSAP a fost realizat pe un eșantion de 2.053 de persoane din sectoarele privat și public, evidențiind o realitate alarmantă pentru angajații din România.