Performance scăzută în absorbția fondurilor europene
Siegfried Mureșan, europarlamentar și membru al Partidului Național Liberal, a lansat o critică severă la adresa prim-ministrului Marcel Ciolacu, acuzându-l de performanțe slabe în ceea ce privește absorbția fondurilor europene. Într-o postare pe rețelele sociale, Mureșan a subliniat că România a reușit să absoarbă doar 89 de milioane de euro dintr-un total de 31 de miliarde de euro disponibile pentru exercițiul financiar 2021-2027, ceea ce se traduce printr-o rată de absorbție de 0,29%. Această cifră plasează România pe locul 19 din 27 de state membre ale Uniunii Europene.
Mureșan a comparat performanțele României cu cele ale altor țări europene, menționând că Cehia a absorbit deja 7% din fonduri, iar Bulgaria 3%, ambii având rate de absorbție semnificativ mai mari decât România. "În ritmul acesta, România ar avea nevoie de 45 de ani pentru a absorbi toți banii alocați", a adăugat Mureșan.
Critica sa nu se oprește aici. Mureșan a evidențiat că, în perioada în care Nicolae Ciucă a fost prim-ministru, România a înregistrat sume record de absorbție, cu 5,9 miliarde de euro în 2022 și 6 miliarde de euro în 2023. "Aceste cifre sunt publice și pot fi verificate pe site-ul oficial al Comisiei Europene", a afirmat el.
Pe lângă ratele scăzute de absorbție, Mureșan a subliniat și problemele economice cu care se confruntă România sub conducerea lui Ciolacu, inclusiv cea mai mare inflație din Uniunea Europeană pentru a opta lună consecutiv și cel mai mare deficit din UE în primul semestru din 2024. "Cifrele de mai sus arată clar: Marcel Ciolacu este total nepregătit să fie prim-ministru. Cu atât mai puțin pregătit este să fie președinte", a concluzionat Mureșan.
Criticile lui Mureșan vin într-un context politic complex, având în vedere că PSD și PNL sunt coaliție la guvernare, iar liderii celor două partide, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, se pregătesc pentru alegerile prezidențiale din 24 noiembrie. Această competiție electorală ar putea influența modul în care se va desfășura guvernarea în perioada următoare și va determina direcția economică a României.
Această situație evidențiază o criză de leadership în rândul celor care conduc țara, lăsând întrebări serioase cu privire la capacitatea guvernului de a gestiona fondurile europene esențiale pentru dezvoltarea României.