Pedepse drastice pentru activiști în Hong Kong
Patruzeci și cinci de foști parlamentari și activiști pro-democrație din Hong Kong au fost condamnați la pedepse cuprinse între patru și zece ani de închisoare, într-un proces emblematic care a durat 118 zile. Această sentință reprezintă cel mai mare caz de acest fel sub noua lege a securității naționale, adoptată în 2020.
În urma verdictului, 14 dintre cei acuzați au fost găsiți vinovați, inclusiv cetățeanul australian Gordon Ng și activiștii Owen Chow și Gwyneth Ho, în timp ce doi au fost achitați. Alți 31 de acuzați au pledat vinovat, ceea ce a facilitat o reducere a pedepselor în cazul unora, inclusiv a lui Benny Tai, considerat „creierul” acțiunilor pro-democrație, care a primit o condamnare de zece ani.
Judecătorii au luat în considerare o serie de factori în pronunțarea sentințelor, inclusiv gradul de planificare și impactul acțiunilor asupra securității naționale. Această abordare a fost criticată de mai multe guverne occidentale, inclusiv de Statele Unite, care au denunțat procesul ca fiind „motivat politic”.
Reacția oficialilor chinezi a fost una de apărare a acțiunilor Hong Kong-ului, subliniind că „nimeni nu se poate angaja în activități ilegale în numele democrației”. Această condamnare a stârnit îngrijorare cu privire la impactul asupra statutului Hong Kong-ului ca centru financiar global, în special în contextul unui summit internațional care are loc în oraș.
De asemenea, avocații celor condamnați au indicat că perioada de detenție prelungită de peste trei ani și jumătate ar putea fi dedusă din sentințele finale, deschizând astfel posibilitatea ca unii dintre activiști să fie eliberați în anul următor. Această situație subliniază tensiunile continue dintre autoritățile chineze și mișcarea pro-democrație din Hong Kong, pe fondul unor reforme legislative care au limitat drastic opoziția politică în regiune.
Cazul a atras un interes public considerabil, cu sute de spectatori formând cozi pentru a asista la proces. În acest context, sentințele pronunțate nu doar că reflectă starea actuală a justiției în Hong Kong, ci și evoluțiile geopolitice și sociale din această regiune, care continuă să fie un punct de tensiune între China și comunitatea internațională.