Revizuiri alarmante ale prognozelor economice
Comisia Europeană a revizuit drastic estimarea de creștere a economiei României pentru anul 2024, scăzând-o de la 3,3% la 1,4%. Această ajustare reflectă o cerere externă slabă și costuri ridicate ale energiei, care continuă să afecteze economia națională.
Deficitul bugetar este prognozat să ajungă la 8% din PIB în 2024, o creștere semnificativă față de 6,5% în 2023, cauzată de cheltuieli guvernamentale accelerate și creșteri considerabile ale salariilor din sectorul public, pensiilor și cheltuielilor sociale. În anii următori, deficitele bugetare sunt estimate la 7,9% pentru 2025 și 2026, ceea ce ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea fiscală.
Prognoza Comisiei nu ia în considerare impactul posibilelor măsuri de reducere a deficitului bugetar prezentate de România, care sunt încă insuficient detaliate. Raportul subliniază că, dacă aceste măsuri sunt concepute și implementate corect, ele ar putea reduce semnificativ deficitul public.
Inflația este așteptată să se mențină ridicată, la 5,5% în 2024, deși în scădere față de aproape 10% în 2023. Se estimează o inflație de 3,9% pentru 2025 și de 3,6% pentru 2026. Comisia a indicat că inflația ar putea încetini treptat, atingând ținta BNR de 2,5% ±1 punct procentual până la sfârșitul lui 2026.
Pe fondul acestor provocări economice, deficitul de cont curent este prognozat să crească la 8,3% din PIB în 2024, dar cu perspective de reducere în anii următori prin consolidarea competitivității și reforme structurale. În ciuda încetinirii economice, cererea de muncă rămâne puternică, iar rata șomajului este estimată la 5,5% în 2024 și 2025, și 5,4% în 2026.
Datoria publică a României este așteptată să crească de la 48,9% din PIB în 2023 la aproape 60% până în 2026, ceea ce ridică noi întrebări asupra sustenabilității financiare pe termen lung. În acest context, este esențial ca autoritățile să acționeze decisiv pentru a adresa aceste provocări economice și a asigura o redresare sustenabilă a economiei românești.