Propunerea lui Borrell într-un climat politic tensionat
Josep Borrell, șeful diplomației europene, a propus celor 27 de state membre ale Uniunii Europene suspendarea „dialogului politic” cu Israelul. Această inițiativă a fost comunicată surselor diplomatice joi, pe fondul intensificării tensiunilor din regiune, conform AFP și Agerpres.
Borrell, care își va încheia mandatul luna viitoare, a lansat propunerea cu câteva zile înainte de o întâlnire a miniștrilor de externe din UE, programată pentru luni la Bruxelles. Dialogul politic dintre Uniunea Europeană și Israel este reglementat prin Acordul de Asociere, în vigoare din iunie 2000.
Deși propunerea lui Borrell vizează o reacție la recentele violențe din Fâșia Gaza și Liban, se estimează că are puține șanse de succes. Miercuri, ea a fost prezentată ambasadorilor celor 27 de state membre, iar mai multe țări, printre care Italia, Germania, Olanda, Danemarca, Ungaria și Republica Cehă, și-au declarat imediat opoziția.
Uniunea Europeană funcționează pe principiul unanimității în deciziile de politică externă, ceea ce complică și mai mult adoptarea unei astfel de măsuri. În luna mai, statele membre au convenit să solicite o reuniune a Consiliului de Asociere pentru a discuta despre situația drepturilor omului în Gaza, dar această întâlnire nu a avut loc din cauza divergențelor privind ordinea de zi.
Relațiile cu Israelul rămân o sursă de divizare profundă în cadrul Uniunii Europene. Unele țări subliniază dreptul Israelului de a se apăra, în timp ce altele cer încetarea violențelor și respectarea drepturilor palestinienilor la statalitate. Recent, Irlanda și Spania au decis să recunoască statul Palestina, în timp ce alte state europene se arată mai reticente sau consideră că nu este momentul potrivit pentru o astfel de recunoaștere.
În contextul în care Borrell își va încheia mandatul, discuțiile despre viitorul relațiilor UE-Israel devin din ce în ce mai presante, iar pozițiile divergente dintre statele membre complică și mai mult procesul decizional. Înlocuitorul său va fi Kaja Kallas, fosta prim-ministră a Estoniei, care va trebui să navigheze prin aceste ape tulburi în viitorul apropiat.