Provocări și angajamente europene
Roxana Mînzatu, candidata României pentru funcția de vicepreședinte al Comisiei Europene, a descris audierea sa din Parlamentul European ca fiind "cel mai complex examen al vieții sale", în urma unei sesiuni intense de trei ore, în care a răspuns la aproximativ 50 de întrebări. După această experiență, Mînzatu a declarat că a primit aplauze și îmbrățișări, dar a subliniat că evaluarea finală depinde de votul europarlamentarilor.
Mînzatu a menționat că nu este sigură când va primi vestea privind validarea sa și a evocat "aranjamentele instituționale" care complică procesul. În cadrul audierii, ea a abordat și o problemă personală, legată de imobilul achiziționat în 2009 la Brașov, subliniind că nu are un aviz pentru extinderea acestuia, o situație pe care o consideră o consecință a haosului din arhivele instituțiilor românești.
"Clădirea nu a fost niciodată monument istoric. Mama mea are 90 de ani și clădirea este mai tânără decât ea. Sunt doar erori materiale care trebuiau corectate de fostul proprietar și de statul român, care nu a intervenit niciodată", a spus Mînzatu, explicând că a cumpărat casa pentru a crea condiții de viață decente pentru familia sa.
În timpul audierii, Mînzatu a evaluat dificultățile întâmpinate de europarlamentari în discutarea subiectelor legate de muncă, drepturi sociale și educație, apreciind că răspunsurile sale au fost primite pozitiv. Candidata a subliniat importanța dialogului în conceperea unui nou plan de acțiune pentru pilonul european al drepturilor sociale, afirmând că nu se teme de provocările ce vor urma.
"Trebuie să vin cu un nou plan de acțiune la anul. Voi merge în fiecare stat membru pentru a discuta cu partenerii sociali, guvernele și societatea civilă. Dialogul va genera un plan de acțiune pentru pilonul european al drepturilor sociale", a adăugat ea.
Președinții comisiilor EMPL și CULT din Parlamentul European, Nela Riehl și Li Andersson, au lăudat prestația lui Mînzatu, subliniind angajamentul său față de valorile fundamentale ale Uniunii Europene, inclusiv egalitatea de gen și incluziunea socială. Răspunsurile ei au fost văzute ca fiind bine articulate și în concordanță cu nevoile actuale ale societății europene.
În final, audierea Roxanei Mînzatu reprezintă nu doar o etapă în cariera sa, ci și un moment crucial pentru viitorul politicii sociale europene, într-un context marcat de provocări complexe și interconectate.