Fondurile europene vor susține industria de apărare
Comisia Europeană anunță o schimbare semnificativă de politică, care va permite statelor membre, inclusiv României, să utilizeze fondurile de coeziune pentru investiții în apărare și securitate. Această decizie vine în contextul tensiunilor generate de războiul din Ucraina și a revenirii lui Donald Trump la Casa Albă, care pun presiune asupra Uniunii Europene pentru a-și întări capacitățile militare.
Aproximativ o treime din bugetul comun al UE, echivalent cu 392 de miliarde de euro în perioada 2021-2027, va putea fi alocată pentru sprijinirea dezvoltării industriei de apărare. Până în prezent, doar 5% din aceste fonduri au fost cheltuite, iar printre cei mai mari beneficiari se numără Polonia, Italia și Spania.
Anterior, fondurile de coeziune nu puteau fi utilizate pentru achiziția de echipamente militare, dar noile reglementări permit acum alocarea acestora pentru infrastructura necesară transportului militar și pentru produse cu dublă utilizare, cum ar fi dronele.
Oficialii europeni au declarat că, în următoarele săptămâni, statele membre vor primi instrucțiuni privind flexibilitatea de a aloca fondurile de coeziune pentru susținerea industriilor de apărare și a proiectelor de mobilitate militară. Aceasta include și investiții în construirea și repararea drumurilor și podurilor pentru a facilita transportul de echipamente militare, inclusiv tancuri.
România, având în vedere creșterea cheltuielilor militare după invazia Ucrainei, se va putea adapta mai bine la noile cerințe de securitate. Deși interdicția de a folosi fonduri UE pentru achiziția de arme rămâne în vigoare, noile reglementări permit sprijinul indirect pentru producția de armament.
Germania, un jucător central în mobilitatea militară europeană, se confruntă cu provocări în infrastructura de transport, având nevoie urgentă de investiții de 165 de miliarde de euro. Aceasta va primi 39 de miliarde de euro din fondurile de coeziune până în 2027, ceea ce reflectă prioritățile schimbate ale UE.
Pe de altă parte, Polonia a cheltuit 4,1% din PIB pentru apărare, dublu față de ținta impusă de NATO, și intenționează să ajungă la 4,7% până în 2025. România, în schimb, a alocat 1,6% din PIB pentru apărare, sub nivelul recomandat.
Schimbarea de politică reprezintă un pas important către consolidarea securității în Europa, dar ridică și întrebări legate de impactul asupra altor priorități, cum ar fi dezvoltarea regională și tranziția verde. Viitorul buget al UE, ce va fi negociat începând cu anul viitor, va trebui să reflecte aceste noi realități geopolitice, cu un raport recent sugerând alocarea a 20% din buget pentru apărare.
În acest context, oficialii europeni subliniază că, deși se pune accent pe apărare, nu se va neglija necesitatea de a continua investițiile în tranziția ecologică și coeziune.