Riscuri de depășire a țintelor bugetare în Ungaria
Guvernul ungar a prezentat luni un plan ambițios destinat reducerii deficitului bugetar la 3,7% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2025, în contextul unei previziuni de creștere economică de 3,4%. Această inițiativă vine într-un climat de recesiune și în apropierea alegerilor parlamentare din 2026, care ar putea influența grav realizarea acestor obiective.
Ministrul de Finanțe, Mihaly Varga, a subliniat că deficitul estimat pentru acest an este de 4,5% din PIB. Cu toate acestea, analizele recente ale Consiliului Fiscal avertizează asupra unei prognoze de creștere optimiste, punând în evidență rezervele bugetare limitate și dificultățile Guvernului de a accesa fondurile europene, suspendate din cauza preocupărilor privind corupția și statul de drept.
Mariann Trippon, economist la CIB Bank, a evidențiat îndoielile privind capacitatea Guvernului de a-și îndeplini obiectivele bugetare, având în vedere riscurile economice și contextul politic complicat. De asemenea, Orsolya Nyeste, economist la Erste Bank, consideră că prognoza de creștere este prea optimistă, lăsând puțin loc pentru stimulente fiscale.
Într-un peisaj economic marcat de deprecierea forintului și de un spațiu fiscal restrâns, premierul Viktor Orban își pune speranțele în revenirea economiei globale pentru a scoate Ungaria din recesiune. Cu toate acestea, istoricul Guvernului Orban în ceea ce privește atingerea țintelor bugetare este îngrijorător, iar viitorul politic al țării este incert, cu alegeri care se anunță a fi cele mai contestate din ultimii 14 ani.
Datele financiare recente indică o creștere a deficitului pe cash al Ungariei, care a depășit 3.000 de miliarde de forinți, echivalentul a aproximativ 8 miliarde de dolari, subliniind presiunea financiară cu care se confruntă țara. În acest context, planul lui Orban se află sub observația atentă a experților și a alegătorilor, care așteaptă rezultate concrete într-un climat economic tot mai provocator.