Confirmarea Ministerului Energiei și a Consiliului Concurenței
Ministerul Energiei a confirmat că Mihai Ciolacu, nepotul premierului Marcel Ciolacu, este în curs de vânzare a două firme care dețin proiecte de parcuri fotovoltaice, după ce a semnat contracte de finanțare prin PNRR de 84 de milioane de euro. În ciuda declarațiilor anterioare ale premierului, care a negat vânzarea, informațiile oficiale arată că procesul este deja în desfășurare.
Pe 23 octombrie, Marcel Ciolacu a susținut că a discutat cu nepotul său, care i-ar fi spus că nu a vândut nimic. "Normal că am avut o discuţie cu el şi mi-a spus că el nu a vândut absolut nimic. Faptul că a aplicat, ca fiecare om de afaceri, e alt lucru. În primul rând, nu a avut acces la niciun ban din PNRR, sunt multe etape. Astfel de proiecte durează ani de zile. Încercăm să-l facem cu împrumuturi", a declarat premierul.
Ministerul Energiei a confirmat că firmele Solar Energy Production SRL și Development Power Solar Energy SRL, înființate de Mihai Cristian Ciolacu, sunt în proces de vânzare către compania Premier Energy Group, controlată de mogulul ceh Jiří Šmejc. Această companie a fost implicată într-o serie de tranzacții pe piața energetică din Europa de Est și are legături istorice cu investiții în China și Rusia.
Conform surselor din Consiliul Concurenței, vânzarea acestor firme este supusă unei analize pentru a evalua impactul asupra concurenței pe piață. Premier Energy a solicitat aprobarea pentru achiziția firmelor, care au obținut fonduri din PNRR pentru dezvoltarea a două parcuri fotovoltaice.
Tranzacția este evaluată la aproximativ 15 milioane de euro și include toate documentele necesare pentru demararea investițiilor. Chiar dacă firmele au semnat contracte de finanțare de 84 de milioane de euro, ele pot schimba acționarii fără a afecta finanțarea de la PNRR, conform legislatiei în vigoare.
În concluzie, în ciuda asigurărilor premierului, confirmarea vânzării firmelor nepotului său ridică întrebări serioase privind transparența și etica în afacerile publice. Această situație subliniază nevoia de monitorizare atentă a relațiilor dintre politică și afaceri, în contextul fondurilor publice.