Trump se confruntă cu provocări în strategia de pace pentru Ucraina
Promisiunea lui Donald Trump de a pune capăt războiului din Ucraina până în ziua învestirii îl plasează într-o situație delicată. Acesta trebuie să aleagă între diverse propuneri venite de la consilieri, care împărtășesc un punct comun: o schimbare radicală față de politica președintelui democrat Joe Biden, care a susținut Kievul „atât timp cât este necesar”. Consilierii de politică externă apropiați lui Trump au oferit variante pentru a îngheța linia frontului din Ucraina, conform celor relatate de The Wall Street Journal.
În timpul campaniei pentru Casa Albă, Trump a criticat gestionarea situației din Ucraina de către Biden, susținând că aceasta a crescut riscul izbucnirii unui nou conflict mondial și a acuzat Kievul că a înșelat Statele Unite prin obținerea de arme gratuit, în valoare de miliarde de dolari. Trump a afirmat că ar putea rezolva rapid conflictul, aducând ambele părți la masa negocierilor, însă nu a detaliat cum va realiza acest lucru. "Nu vă pot oferi aceste planuri pentru că, dacă vi le ofer, nu voi putea să le folosesc", a declarat el.
Aliații lui Trump confirmă că nu a fost adoptat un plan de pace specific, iar modul în care va convinge liderii Vladimir Putin și Volodimir Zelenski să negocieze rămâne neclar. Deși consilierii au avansat idei, decizia finală va aparține lui Trump, care va consulta consilierii săi cheie.
„Oricine din cercul său care pretinde că are o opinie diferită asupra planurilor pentru Ucraina nu știe despre ce vorbește”, a declarat un fost consilier al Consiliului Național de Securitate.
În primul său mandat, Trump s-a confruntat cu diverse facțiuni care au dorit să influențeze politica externă. Aliați conservatori, precum Mike Pompeo, vor prefera un acord care să nu avantajeze Moscova. Pe de altă parte, consilieri ca Richard Grenell ar putea susține o soluționare rapidă a conflictului, chiar și cu concesii din partea Ucrainei.
Propunerile actuale se îndepărtează de abordarea lui Biden, care a lăsat Kievul să decidă momentul negocierilor. În schimb, acestea sugerează înghețarea conflictului, păstrând aproximativ 20% din Ucraina sub controlul Rusiei și suspendând temporar aspirațiile Ucrainei de a adera la NATO. O idee recentă ar include o promisiune din partea Ucrainei de a nu adera la NATO timp de cel puțin 20 de ani, în schimbul continuării asistenței militare din partea SUA.
După cum se sugerează, linia frontului ar rămâne stabilă, cu un acord de demilitarizare de 1.290 km, deși cine va supraveghea această zonă nu este clar. Un consilier a afirmat că nu vor fi trupe americane sau de la organizații internaționale, ci că sprijinul va veni din partea aliaților europeni.
Această propunere rezonează cu comentariile vicepreședintelui ales, JD Vance, care a sugerat că un acord final ar putea implica o zonă demilitarizată, iar Rusia ar putea păstra teritoriile ocupate în schimbul neutralității Ucrainei.
Totuși, rămâne incert cine va decide strategia finală pe care Trump o va urma. În prezent, Ucraina și Rusia au obiective de război complet diferite, iar dorința de a negocia este limitată. De asemenea, există o opoziție puternică din partea aliaților NATO la ideea de a face concesii Rusiei.
Zelenski, deși ar putea fi mai ușor de convins decât Putin, se confruntă cu o opinie publică care percepe cedarea teritoriului ca o capitulare. Deși Trump a subliniat importanța supraviețuirii Ucrainei, el a criticat în mod repetat liderul ucrainean, ceea ce a stârnit temeri cu privire la o posibilă înțelegere favorabilă Rusiei.
În pofida provocărilor, Zelenski l-a felicitat pe Trump pentru victorie și a subliniat dorința de a menține un dialog strâns pentru cooperare viitoare.