Reacții dure din partea Moscovei față de alegerile din Moldova
Ministerul rus de Externe a convocat, pe 5 noiembrie, ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, Lilian Darii, pentru a protesta față de refuzul autorităților moldovenești de a acredita observatori internaționali din Rusia pentru alegerile prezidențiale desfășurate pe 20 octombrie. Moscova a denunțat aceste acțiuni drept "discriminatorii și neprietenoase", acuzând Chișinăul de încălcarea angajamentelor internaționale.
Conform comunicatului ministerului condus de Serghei Lavrov, autoritățile de la Chișinău au ignorat cererile de acreditare pentru cinci observatori ruși, aspect ce contravine Documentului de la Copenhaga din 1990 și Convenției CSI din 2002, care stabilesc standarde pentru alegeri democratice. În ciuda acreditării de către Comisia Electorală Centrală, trei membri ai misiunii OSCE/ODIHR au fost opriți pe aeroportul din Chișinău în perioada celui de-al doilea tur de scrutin, care a avut loc pe 3 noiembrie.
Rusia a contestat legitimitatea alegerilor prezidențiale, considerându-le "nedrepte" și afirmând că Maia Sandu, câștigătoarea scrutinului, nu reprezintă un președinte legitim. Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a declarat că alegerile au fost marcate de reprimarea opoziției și a presei independente, precum și de influența Occidentului.
Kremlinul a respins acuzațiile de intervenție în procesul electoral, afirmând că acestea sunt nefondate. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a subliniat că alegerile nu au fost corecte, menționând excluderea din proces electoral a multor moldoveni care locuiesc în Rusia. În ciuda tensiunilor, Maia Sandu a obținut 55,33% din voturi, având un sprijin considerabil din partea moldovenilor din diaspora, un aspect apreciat de aliații occidentali ai Chișinăului.
În prezent, Chișinăul nu a comentat oficial declarațiile Moscovei, lăsând loc speculațiilor despre viitorul relațiilor dintre cele două state, relații deja afectate de conflictul din Ucraina.