Alegerile din Republica Moldova evidențiază diviziunea între diaspora și votul intern.
Maia Sandu a fost realeasă președinte al Republicii Moldova, obținând un procent de 55,26% din voturi, conform rezultatelor preliminare. Aceasta a câștigat cu aproape 200.000 de voturi mai mult decât contracandidatul său, Alexandr Stoianoglo, care a înregistrat 44,74%.
După procesarea a 99,59% din voturi, Sandu a demonstrat o susținere covârșitoare din partea diasporei, unde a obținut 82,33% din voturi. Această mobilizare a fost crucială pentru victoria sa, având în vedere că în Moldova, Stoianoglo a avut un avantaj inițial cu 51,98%, înainte ca voturile din diaspora să fie contabilizate.
În Chișinău, capitala țării, Maia Sandu a câștigat cu 57,38%, în contrast cu Stoianoglo, care a obținut doar 42,62%. De asemenea, Sandu a reușit să câștige și în raionul Orhei, fief al lui Ilan Șor, cu un procent de 52,24%.
În schimb, Stoianoglo a dominat în Găgăuzia, unde a obținut 97,04% din voturi, și în regiunea transnistreană, cu 79,4%. Această diviziune geografică a voturilor subliniază polarizarea politică din Moldova, unde susținerea pentru proeuropeană Maia Sandu se manifestă în special în orașele mari și în comunitățile din diaspora.
Maia Sandu a ținut un discurs emoționant după anunțarea rezultatelor preliminare, subliniind importanța unității și a votului ca simbol al democrației. „Libertatea, adevărul și dreptatea au învins”, a declarat ea, adresându-se alegătorilor din țară și din diaspora. De asemenea, a recunoscut provocările cu care se confruntă Moldova, inclusiv interferențele externe și instabilitatea economică.
În concluzie, victoria Maiei Sandu este un semnal puternic pentru viitorul proeuropean al Republicii Moldova, chiar dacă provocările interne și externe rămân semnificative. Alegerile parlamentare de anul viitor vor reprezenta un test crucial pentru stabilitatea și direcția politică a țării, în contextul unei competiții acerbe între forțele proeuropene și cele proruse.