Cifre alarmante privind violența domestică în România
În primele nouă luni ale anului 2024, polițiștii români au emis 10.246 de ordine de protecție provizorii, ca răspuns la 99.837 de cazuri de violență domestică. Dintre acestea, 4.133 au fost ulterior transformate în ordine de protecție definitive de instanțele de judecată. Aceste cifre evidențiază un trend alarmant: numărul infracțiunilor de violență domestică a crescut cu 5% comparativ cu aceeași perioadă din 2023.
Statisticile arată o creștere semnificativă a cazurilor de lovire și alte violențe, de la 26.912 la 27.928 de fapte, precum și a amenințărilor, care au crescut de la 5.303 la 5.789. În total, faptele de violență domestică au însumat 45.614 cazuri, iar cele mai multe s-au înregistrat în mediul urban, unde au fost raportate 24.629 de fapte.
Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) a subliniat că lovirea și alte violențe reprezintă 61% din totalul infracțiunilor, iar amenințările constituie 13%, totalizând astfel peste 74% din infracțiunile raportate. De asemenea, 3.945 de infracțiuni au fost constatate pentru nerespectarea ordinelor de protecție.
În contextul acestor date, avocata Giulia Crișan, de la Asociația ANAIS, a subliniat că multe victime se confruntă cu birocrația din sistemul polițienesc, ceea ce le descurajează să ceară ajutorul. Potrivit acesteia, victimele pot aștepta ore în șir pentru a obține un ordin de protecție, o situație care poate agrava trauma lor.
De asemenea, IGPR a menționat că 1.175 de agresori au fost obligați să poarte un dispozitiv electronic de supraveghere, iar în total, au fost înregistrate 695 de infracțiuni în rândul celor care au fost supuși acestei măsuri. În ciuda numărului crescut de victime, care depășește 16.000 în acest an, datele sugerează o tendință îngrijorătoare de scădere a ordinelor de protecție emise, ilustrând o posibilă disfuncționalitate a sistemului de protecție pentru victime.
Situația actuală necesită o reacție rapidă și eficientă din partea autorităților pentru a asigura protecția adecvată a victimelor violenței domestice și a îmbunătăți sistemul de intervenție. Fiecare victimă merită să se simtă în siguranță și să aibă acces la justiție, fără a fi descurajată de formalitățile birocratice.