Impactul alegerilor prezidențiale din Moldova asupra viitorului european
Moldovenii se pregătesc să voteze duminică, 2 noiembrie, în turul al doilea al unor alegeri prezidențiale cruciale, care ar putea decide viitorul țării spre Europa sau o întoarcere pe orbita Kremlinului. Analistul Valeriu Pașa, director al organizației WatchDog.MD, a declarat pentru CNN că votul de duminică este esențial pentru a determina dacă țara va avea un președinte ales de cetățeni sau unul care câștigă cu ajutorul "băneților murdari" din Rusia.
Maia Sandu, președinta pro-occidentală a Moldovei, caută realegerea după ce a condus țara mai aproape de Uniunea Europeană ca niciodată, în contextul războiului din Ucraina. În primul tur al alegerilor, Sandu a obținut 42% din voturi, în aceeași zi cu un referendum privind aderarea la UE, care a fost adoptat cu o margine mică. Ambele voturi au fost afectate de o vastă schemă de cumpărare de voturi asociată cu Kremlinul, pe care Sandu o consideră un "atac fără precedent" asupra democrației.
În fața ei se află Alexandr Stoianoglo, un fost procuror general care candidează din partea Partidului Socialiștilor pro-ruși. Dacă alte partide favorabile Kremlinului își vor schimba sprijinul în favoarea lui, turul al doilea va fi extrem de competitiv.
În cadrul dezbaterii recente, Sandu l-a numit pe Stoianoglo un "cal troian" al Kremlinului, avertizând că acesta încearcă să infiltreze capitala, Chișinău. Pașa a subliniat în repetate rânduri că votul de duminică este un test crucial pentru democrație.
Înaintea primului tur, Ilan Șor, un oligarh pro-rus, a fost acuzat că a organizat cumpărarea de voturi, intenționând să plătească aproximativ 300.000 de alegători. Deși Stoianoglo era cotat cu puțin peste 10% înainte de alegeri, a obținut peste 26%, iar oficialii moldoveni avertizează că și al doilea tur ar putea fi ținta unor scheme similare.
Primul tur a scos la iveală o opoziție reală față de Sandu, având în vedere că mandatul ei a fost marcat de crize succesive: pandemia de Covid-19, războiul din Ucraina și criza gazului. Deși a reușit să reducă dependența Moldovei de gazul rusesc, costul acestei măsuri a fost crescut, cu inflația atingând 30%, adâncind sărăcia.
Unii critici au denunțat decizia "cinică" a lui Sandu de a organiza referendumul UE în aceeași zi cu alegerile, considerând că aceasta s-a poziționat ca singurul politician capabil să îmbunătățească perspectivele europene ale Moldovei. Samorukov a remarcat că, de fapt, nemulțumirea față de Sandu a influențat negativ sprijinul pentru integrarea europeană.
Stoianoglo profită de această nemulțumire, pledând pentru o "resetare" a relațiilor cu Moscova, afirmând că este dispus să se întâlnească cu președintele rus Vladimir Putin, dar susținând în același timp angajamentul față de UE. Această ambiguitate a platformei sale complică situația politică.
Oficialii moldoveni se pregătesc pentru un al doilea tur de scrutin în care influența pro-rusă joacă un rol esențial. O înfrângere a lui Sandu ar putea submina aspirațiile Moldovei de a se integra în Europa. Un guvern pro-rus ar putea provoca, de asemenea, instabilitate în Transnistria, unde se află 1.500 de trupe rusești. Pașa a avertizat că, în cel mai rău caz, dacă prorușii preiau controlul Parlamentului, ar putea distruge instituțiile democratice și folosi Moldova ca o bază pentru acțiuni împotriva Ucrainei.
Alegerile din Moldova au loc la o săptămână după voturile din Georgia, un alt fost stat comunist care se confruntă cu presiunea rusească. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Rusia a "câștigat" în Georgia și se îndreaptă spre o victorie similară în Moldova. Votul de duminică va dezvălui dacă previziunile se confirmă sau nu.