Provocările climatice cu impact asupra României
Criza climatică globală a atins un punct critic, iar România se confruntă cu efectele devastatoare ale acesteia. Un raport publicat de InfoClima relevă o creștere alarmantă a temperaturii medii globale, cu 1,48°C mai mult față de perioada preindustrială. Această schimbare a condus la intensificarea valurilor de căldură și la extinderea suprafețelor afectate de secetă extremă.
ONU a avertizat recent că, fără măsuri drastice, temperatura globală ar putea crește cu peste 3 grade până la sfârșitul secolului. Aproape jumătate din zilele anului 2023 au depășit pragul de 1,5°C, un semnal îngrijorător despre direcția în care se îndreaptă clima. Între 1950 și 2023, România a înregistrat o creștere semnificativă a duratei și frecvenței valurilor de căldură, iar proiecțiile sugerează o continuare a acestui trend, cu un impact profund asupra sănătății publice și economiei.
Fizicianul Bogdan Antonescu, coautor al raportului, subliniază că valurile de căldură actuale sunt mai frecvente și mai intense decât în trecut. Aceste schimbări climatice vor avea un impact social și economic tot mai mare, cu riscuri crescute de decese și pierderi economice. Anticipările sugerează că, în 2050, Bucureștiul ar putea experimenta patru valuri de căldură anual, fiecare având o durată medie de 12 zile.
Seceta reprezintă o altă provocare majoră pentru România, cu suprafețe afectate de secetă moderată, severă și extremă în creștere, mai ales în perioada 2018-2021, care a fost cea mai lungă înregistrată. Aceasta are efecte devastatoare asupra agriculturii și securității alimentare, iar tendința de aridizare continuă.
Fenomenul Insulei de Căldură Urbană a fost observat cu intensitate, orașele devenind mai calde și mai uscate decât zonele rurale. Avertismentele climatologilor sugerează că până în 2040, 50% din populația urbană ar putea fi afectată de valuri de căldură extreme.
Specialiștii subliniază că adaptarea la aceste schimbări necesită politici urbane integrate și soluții bazate pe natură. Slăbirea circulației meridionale din Atlantic ar putea duce la scăderea precipitațiilor, având un impact direct asupra agriculturii.
În ciuda măsurilor luate de România pentru eficiența energetică și promovarea energiei regenerabile, lipsa unei legi naționale a climei și implementarea deficitară evidențiază necesitatea unei viziuni integrate. Combustibilii fosili rămân predominanți, dar există planuri de creștere a capacităților regenerabile și nucleare până în 2050.
Conștientizarea impactului schimbărilor climatice asupra agriculturii, economiei și sănătății nu se traduce încă într-o cerere puternică pentru acțiuni climatice. Raportul „Starea Climei - România 2024” subliniază urgența acțiunii imediate pentru a preveni consecințele ireversibile ale schimbărilor climatice.
Cu doar câteva săptămâni înainte de COP29, ONU reiterează că angajamentele actuale ale țărilor nu sunt suficiente pentru a limita încălzirea globală la 1,5°C, avertizând că actualele politici vor conduce la o creștere cu 2,6 până la 3,1 grade Celsius în acest secol. Nu mai este timp pentru vorbe goale; acțiunile trebuie să fie imediate și eficiente.