Impactul economic al ambalajelor nereturnate
Românii au pierdut în 2024 peste 250 de milioane de euro din cauza ne-returnării ambalajelor cu garanție, conform statisticilor recente. Deși rata de returnare a ambalajelor a crescut, mai mult de jumătate dintre acestea ajung în continuare la gropile de gunoi, generând pierderi financiare semnificative.
Sistemul de garanție-returnare a fost implementat în România pentru a reduce deșeurile și a încuraja reciclarea. Atunci când un consumator achiziționează un produs cu ambalaj reciclabil, acesta plătește o garanție de 0,50 RON per ambalaj. Returnarea ambalajului în centrele autorizate asigură recuperarea garanției, contribuind astfel la diminuarea impactului deșeurilor asupra mediului.
Cu toate acestea, rata de returnare a ambalajelor a rămas sub 50% în cursul anului 2024. Datele arată că doar 48,3% dintre ambalajele puse pe piață au fost returnate, ceea ce înseamnă că 51,7% continua să ajungă la gropile de gunoi. Aceasta reprezintă o pierdere considerabilă de bani în favoarea companiilor care gestionează sistemul de garanție-returnare.
În total, au fost puse pe piață peste 4,7 miliarde de ambalaje din plastic, metal și sticlă, dintre care aproximativ 2 miliarde nu au fost returnate. Aceasta înseamnă că suma neîncasată depășește un miliard de lei, echivalentul a peste 250 de milioane de euro. Acest fenomen este generat de lipsa de interes sau informație în rândul populației, iar banii neceruți rămân blocați în sistem.
Conform legislației, fondurile ne-revendicate din garanții rămân la compania Returo, administratorul acestui sistem. Totuși, acești bani nu pot fi utilizați în alte scopuri și trebuie reinvestiți pentru a optimiza funcționarea sistemului de garanție-returnare. În 2024, s-au vândut aproximativ 4,8 miliarde de ambalaje cu garanție. Rata de returnare înregistrată a fost de 50% pentru ambalajele din plastic, 48% pentru cele din metal și 47% pentru cele din sticlă.
În luna septembrie 2024, au fost puse pe piață 558 milioane de ambalaje, iar rata de colectare a crescut la 81%, cu variații între 80% pentru plastic și 84% pentru metal. Deși au fost deschise șapte centre regionale de numărare și sortare în diverse județe, media de returnare a acestui an se menține sub 50%, ceea ce subliniază nevoia de creștere a conștientizării populației privind importanța reciclării și returnării ambalajelor.
Aceste pierderi financiare nu afectează doar consumatorii, ci și mediul înconjurător. Este esențial ca toți actorii implicați, de la autoritățile locale la consumatori, să colaboreze pentru a îmbunătăți acest sistem și a maximiza eficiența reciclării în România.