Controverse și promisiuni în campania prezidențială
Alexandr Stoianoglo, contracandidatul Maiei Sandu în turul doi al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, se prezintă ca un politician cu un parcurs profesional complicat, marcat de controverse și acuzații de corupție. Susținut de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Stoianoglo a fost procuror general, dar a fost demis în 2023, în urma unor acuzații grave care includ abuz în serviciu și corupere pasivă.
Născut în 1967 în Comrat, Găgăuzia, Stoianoglo a deținut mai multe funcții politice, inclusiv cea de deputat între 2009 și 2014 pe listele Partidului Democrat, condus de Vladimir Plahotniuc, un oligarh fugit. Deși a încercat să devină bașcan al Găgăuziei, nu a reușit să obțină suficiente voturi.
În perioada în care a condus Procuratura Generală, Stoianoglo a fost implicat în scandaluri de proporții, eliberându-l pe Veaceslav Platon, un oligarh condamnat pentru fraudă bancară, ceea ce a generat numeroase critici. Raportul Comisiei de evaluare din 2022 a arătat că el a ajutat mai mulți acuzați de corupție, inclusiv pe Igor Dodon, să scape de acuzații.
Deținător al cetățeniei române, Stoianoglo a declarat anterior că este „nonsens” ca președintele Moldovei să aibă și cetățenia altui stat. În ciuda legăturilor sale cu Uniunea Europeană, el a refuzat să voteze la referendumul pentru aderarea Moldovei la UE, susținând că nu este de acord cu actuala guvernare.
Pe parcursul campaniei electorale, Alexandr Stoianoglo a promis modernizarea țării și sprijinirea tinerilor care pleacă din Moldova. Într-un mesaj adresat angajaților organelor de drept, el a acuzat presiuni politice și a făcut apel la respectarea legii. Această declarație a fost ignorată de reprezentanții poliției, care au refuzat să comenteze acuzațiile.
Pe 3 noiembrie, Stoianoglo va concura cu Maia Sandu, actualul președinte, care a obținut 42,49% din voturi în primul tur, în timp ce Stoianoglo a acumulat 25,95%. Această bătălie electorală este esențială nu doar pentru soarta politică a celor doi candidați, ci și pentru viitorul Republicii Moldova, în contextul tensiunilor geopolitice actuale și a aspirațiilor europene ale țării.