Controverse după alegerea lui Walter Rosenkranz
Walter Rosenkranz, un politician din Partidul Libertății (FPÖ) de extremă dreapta, a fost ales joi președinte al Parlamentului austriac, marcând o premieră istorică pentru țară. Această numire a stârnit controverse, în special în rândul comunității evreiești, care a exprimat îngrijorări legate de legăturile lui Rosenkranz cu extremismul de dreapta.
Rosenkranz, în vârstă de 62 de ani, a obținut 100 de voturi din cele 162 exprimate, iar alegerea sa vine la doar câteva săptămâni după victoria partidului său în alegerile legislative din septembrie. Deși tradițional președintele Parlamentului este ales din rândul celui mai mare grup parlamentar, FPÖ, un partid cu o retorică anti-UE și o istorie controversată, a reușit să obțină această funcție.
Liderul Verzilor, Werner Kogler, a criticat alegerea, subliniind că nu este normal ca un politician dintr-un partid care nu se distanțează de extremismul de dreapta să conducă o instituție de stat. De asemenea, mai multe organizații care studiază lagărele de concentrare din perioada nazistă au emis avertismente privind numirea lui Rosenkranz, menționând că acesta a fost membru al unei frății de extremă dreapta.
Rosenkranz a mai ocupat anterior funcția de Avocat al Poporului și a fost membru al parlamentului între 2008 și 2019. Partidul Libertății, fondat de foști membri ai SS, a fost întotdeauna asociat cu o retorică xenofobă și naționalistă, promițând să construiască o „fortăreață Austria” pentru a împiedica migrarea.
În urma alegerilor, FPÖ a obținut 28,8% din voturi, dar nu are o majoritate absolută, ceea ce înseamnă că va trebui să negocieze formarea unui guvern. Partidul Poporului Austriac (ÖVP) și Partidul Social-Democrat (SPÖ) au anunțat că vor începe negocierile cu FPÖ, deși niciunul dintre aceste partide nu dorește să colaboreze cu liderul FPÖ, Herbert Kickl.
Alegerea lui Rosenkranz este văzută ca un semnal îngrijorător nu doar pentru Austria, ci și pentru întreaga Europă, având în vedere ascensiunea partidelor de extremă dreapta în statele membre ale Uniunii Europene. Criticii consideră că această numire este un afront adus valorilor europene și un pericol pentru democrație, având în vedere legăturile istorice ale FPÖ cu nazismul și extremismul.
Acest eveniment subliniază provocările cu care se confruntă societatea austriacă și europeană în fața extremismului și a intoleranței, iar viitorul politic al Austriei rămâne incert în contextul acestor schimbări radicale.