Alegerile din Găgăuzia reflectă influența rusă
În sudul Moldovei, în inima Găgăuziei, o mamă a doi copii, Tatiana Kivijiuk, se confruntă cu o decizie crucială în alegerile prezidențiale. Întrebată despre opțiunile sale, ea a decis să lase pe oligarhul Ilan Șor, responsabil pentru construirea parcului de distracții Găgăuzialand, să decidă în locul ei. "Aseară, el a numit un candidat", a declarat Kivijiuk, reflectând influența semnificativă pe care o exercită acesta asupra comunității locale.
Poliția moldoveană l-a acuzat pe Șor de utilizarea fondurilor masive din Rusia pentru a coordona o rețea de alegători care ar putea fi mituiți să voteze în favoarea Moscovei. Această rețea a fost activată în mod eficient în timpul referendumului recent privind aspirațiile Moldovei de aderare la Uniunea Europeană, provocând o surpriză pentru președinta Maia Sandu, care se aștepta la un sprijin masiv pentru integrarea europeană.
Contrar așteptărilor, votul a fost strâns, iar Maia Sandu a fost nevoită să recunoască influența străină și banii murdari implicați în procesul electoral. "Au încercat să fure votul și aproape au reușit", a declarat ea, subliniind provocările cu care se confruntă democrația moldovenească.
Rusia a investit considerabil în influențarea alegerilor, cheltuind echivalentul a 1% din PIB-ul Moldovei, iar oficialii se așteaptă ca aceste eforturi să se intensifice în pregătirea alegerilor parlamentare de anul viitor. În timp ce Maia Sandu a cerut alegeri libere și corecte, Kremlinul a negat orice amestec, acuzând guvernul moldovean de reprimarea viziunilor proruse.
În Găgăuzia, unde opțiunea pro-UE a obținut doar 5% din voturi, sentimentul anti-UE este profund. Tatiana Kivijiuk a exprimat indiferență față de reputația lui Șor, spunând că "toată lumea fură, dar unii fură mai bine". Ea a evidențiat că Șor a investit în parc, o sursă de distracție pentru comunitate, și a menționat că se planifică un patinoar pentru iarnă.
Găgăuzia, cu o populație de aproximativ 150.000 de locuitori, a fost istoric o regiune separată de restul Moldovei. După destrămarea Uniunii Sovietice, a votat pentru independență, acceptând ulterior statutul de autonomie. Moscova a exploatat dorința de independență a găgăuzilor, care sunt majoritar rusofoni și ortodocși, pentru a-și întări influența asupra regiunii.
Criticii președintei Sandu afirmă că ea a ignorat frustrările legitime ale localnicilor din Găgăuzia în timpul celor patru ani de guvernare. "Euro, ce euro? Aici nu sunt nici lei, darămite euro", a spus o femeie din satul Bașalma, reflectând dificultățile economice cu care se confruntă comunitatea.
În alegerile prezidențiale, Sandu a obținut doar 2% din voturi în Găgăuzia, iar contracandidatul său, Alexandr Stoianoglo, susținut de Partidul Socialist prorusesc, a câștigat popularitate. Deși Stoianoglo candidează ca independent și susține integrarea europeană, susținătorii săi din Găgăuzia văd în el un simbol al legăturilor cu Rusia.
Această oscilație între Est și Vest reflectă diviziunile profunde din societatea moldovenească. În timp ce unii doresc o orientare prorusă, alții aspiră la integrarea europeană, generând o tensiune care va continua să influențeze politica și societatea din Moldova în viitor. Găgăuzia rămâne o zonă de influență crucială pentru Rusia, având potențialul de a destabiliza Chișinăul dacă nu se iau măsuri adecvate pentru a răspunde nevoilor și aspirațiilor localnicilor.