Analiza deficitelor guvernamentale în UE
Deficitul guvernamental în Uniunea Europeană a înregistrat o creștere semnificativă, urcând de la 3,2% din PIB în 2022 la 3,5% în 2023. Cele mai afectate state sunt Italia, cu un deficit de 7,2%, Ungaria, cu 6,7%, și România, care a raportat un deficit de 6,5%. Aceste date au fost publicate marți de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
În zona euro, deficitul guvernamental a crescut de la 3,5% în 2022 la 3,6% în 2023. Anul trecut, majoritatea țărilor membre UE, cu excepția Danemarcei (3,3%), Ciprului (2%), Irlandei (1,5%) și Portugaliei (1,2%), au raportat un deficit guvernamental. De asemenea, zece state membre au depășit nivelul de 3% din PIB în 2023.
Eurostat a furnizat și informații privind datoria guvernamentală. La sfârșitul trimestrului patru din 2023, ponderea datoriei în PIB pentru Uniunea Europeană era de 80,8%, în scădere de la 82,5% în ultimul trimestru din 2022. În zona euro, acest raport se situa la 87,4%, comparativ cu 89,5% în 2022.
Cele mai scăzute raporturi datorie-PIB se înregistrau în Estonia (20,2%), Bulgaria (22,9%) și Luxemburg (25,5%). Însă, 13 state membre au avut o pondere a datoriei guvernamentale în PIB mai mare de 60%, cu Grecia având cel mai ridicat nivel, de 163,9%, urmată de Italia (134,8%) și Franța (109,9%).
În ceea ce privește România, deficitul guvernamental a crescut de la 88,653 miliarde de lei (6,4% din PIB) în 2022 la 104,850 miliarde de lei (6,5% din PIB) în 2023. Aceasta s-a întâmplat în condițiile în care cheltuielile guvernamentale au scăzut de la 40,4% din PIB în 2022 la 40,3% în 2023, iar veniturile au scăzut de la 34% din PIB la 33,7%. La finele anului 2023, România avea un raport datorie-PIB de 48,9%, în creștere față de 47,9% în 2022.
Aceste statistici atrag atenția asupra provocărilor economice cu care se confruntă România și alte state membre, subliniind necesitatea unor măsuri eficiente pentru gestionarea datoriilor publice și a deficitelor guvernamentale.