Controverse și acuzații în urma scrutinului
Rezultatele preliminare ale alegerilor din Republica Moldova au generat un val de controverse, amplificate de reacțiile Kremlinului. Maia Sandu, președinta în exercițiu, se confruntă cu acuzații din partea Rusiei care contestă validitatea scrutinului, susținând că alegerile nu au fost libere și corecte.
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat că rezultatele arată o „creștere greu de explicat” a voturilor pentru Sandu, afirmând că acest lucru ridică „o mulțime de întrebări”. Peskov a cerut dovezi pentru acuzațiile aduse de Maia Sandu, care a susținut că grupuri criminale, susținute de forțe străine, au încercat să influențeze rezultatul alegerilor.
Maia Sandu a obținut 41,86% din voturi, în timp ce contracandidatul său, Alexandr Stoianoglo, a strâns 26,34%. La referendum, peste 50,31% dintre votanți au susținut aderarea la Uniunea Europeană. Sandu a descris situația ca fiind o „fraudă fără precedent”, acuzând grupări criminale de încercarea de a corupe procesul electoral.
Reacțiile Rusiei subliniază tensiunile existente în regiune, în special având în vedere că Maia Sandu promovează o orientare pro-europeană, în contrast cu poziția Moscovei. Peskov a afirmat că alegerile au fost caracterizate de o „campanie electorală neliberă”, acuzând autoritățile moldovene că au persecutat opoziția și că au restricționat libertatea presei.
În urma procesării a 97,5% din voturi, Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo vor participa la un al doilea tur de scrutin pe 3 noiembrie 2024, după ce niciunul dintre candidați nu a obținut majoritatea absolută. Acest context electoral reflectă o luptă intensă pentru influența în Republica Moldova, în care interesele externe se intersectează cu aspirațiile interne ale cetățenilor.
Pe fondul acestor evenimente, este evident că viitorul politic al Republicii Moldova rămâne incert, iar acuzațiile și controversele continuă să contureze peisajul electoral. Pe măsură ce Maia Sandu își asumă un rol proeminent, rămâne de văzut cum vor reacționa autoritățile și societatea la presiunile externe și la provocările interne.