Decizia CCR exclude Șoșoacă din cursa electorală
Curtea Constituțională a României a decis, sâmbătă, cu majoritate de voturi, anularea candidaturii Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale din 2024. Contestațiile depuse de Amalia Bellantoni și Mihai Gheorghe Ursa au fost admise, în timp ce cererile formulate împotriva altor candidați, precum Nicolae Ciucă și Kelemen Hunor, au fost respinse.
Decizia CCR este definitivă, ceea ce înseamnă că Șoșoacă nu mai are posibilitatea de a contesta verdictul. Reprezentanta partidului SOS România a aflat despre această decizie în timpul unei transmisiuni live, reacționând vehement și acuzând încălcarea drepturilor sale procesuale.
„Este inacceptabil așa ceva, în condițiile în care nici măcar nu am fost citată”, a declarat Diana Șoșoacă, adăugând că se simte nedreptățită de procesul decizional. Acesta a fost un moment emoțional, fiind surprinsă de veste în direct, când un jurnalist a contactat-o pentru a-i transmite informația.
Contestațiile depuse la CCR au vizat nu doar candidatura Dianei Șoșoacă, ci și pe cele ale altor candidați, inclusiv Mircea Geoană, Kelemen Hunor și Ludovic Orban. În total, șapte contestații au fost înregistrate, dar majoritatea au fost respinse. Judecătorii au analizat și comportamentul lui Șoșoacă în raport cu Constituția, concluzionând că aceasta nu îndeplinește cerințele necesare.
Critici ale deciziei au fost formulate, inclusiv de către președintele USR, Elena Lasconi, care a subliniat importanța dreptului fiecărui cetățean de a candida. „Cine va fi următorul președinte al României trebuie să stabilească alegătorii, nu manevrele făcute de un sistem corupt”, a afirmat Lasconi, exprimându-și îngrijorarea în legătură cu transparența procesului electoral.
Diana Șoșoacă a fost acuzată de foști colaboratori de „ură rasială” și de nereguli în strângerea semnăturilor necesare candidaturii. Aceste acuzații au fost esențiale în fundamentarea contestațiilor admise de CCR. Într-un climat politic tensionat, decizia Curții Constituționale ridică întrebări privind imparțialitatea și transparența procesului electoral.
Decizia CCR subliniază provocările cu care se confruntă democrația românească, în special în contextul alegerilor prezidențiale din noiembrie. Este esențial ca cetățenii să rămână vigilenți și să se asigure că drepturile lor sunt respectate în procesul electoral.